Despre Dobrogea

Dobrogea este o straveche provincie romanesca situata intre Dunare si Marea Neagra, alcatuita din judetele Constanta si Tulcea.

Din paleoliticul mijlociu (100 000 - 35 000 i.d. Ch.) dateaza primele vestigii arheologice descoperite pina acum.Epoca neolitica sau a pietrei slefuite (5500-2500 i.d.Ch.) se infatiseaza cu descoperiri numeroase. Unelte de piatra slefuita, alaturi de locuinte, arme, podoabe, raspindite pe toata aria Dobrogei definesc asa numitele culturi neolitice.

Cultura Hamangia (circa 5000- 3000 i.d .Ch), se dezvolta pe teritoriul dobrogean, in timp ce pe celalalt mal al Dunarii se dezvoltau elemente inrudite ale culturii Boian. Intre vestigiile culturii Hamangia se remarca in mod deosebit "Ganditorul si femeia sa", statuete descoperite in necropola neolitica de la Cernavoda, capodopere de valoare mondiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.

In secolele VII-VI i.d.Ch. se produce colonizarea greaca - in bazinul Pontului Euxin. Cautind locuri prielnice pentru comert si agricultura, navigatorii greci se aseaza pe coastele Marii Negre-Pontos Euxinos. Astfel apar orasele Histria si Tomis intemeiate de ionieni in veacul al VII lea i.d Hr - si Callatis intemeiat in secolul al VI-lea i.d.Hr de dorienii din Heracleea Pontica.Despre Histria, atit izvoarele cit si descoperirile arheologice atesta ca a fost intemeiata in 645 i.d.Hr. Histria este astfel primul oras din Romania Ele vor constitui baza unui intens comert cu marile centre ale Elladei-Milet, Atena, Corint, Megara etc. Astfel ceramica greaca, importata din centrele egeene, a fost lucrata apoi si in cetatile dobrogene,un exemplu fiind statuetele Tanagra. Sculpturile si bazoreliefurile se inmultesc cu timpul in aceste parti, la ele lucrand si mesterii autohtoni.


Intre dovezile de corelare spirituala sunt si numeroase reprezentari ale Cavalerului Trac. Astfel marfurile grecesti patrund din Dobrogea mai departe, pe o arie larga a teritoriului dacic. Amfore mari de Thassos, Rhodos sau Chios au fost descoperite in lunca Dunarii, in muntii Fagarasului, in Moldova, pe Siret si linga Iasi. Primele stiri despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin istoricului si geografului grec Hecateu (secolul al VI-lea i.d.Ch). De o deosebita importanta este relatarea datorata marelui istoric grec Herodot, despre getii care, in Dobrogea, au infruntat , in anul 514 i.d.Ch. uriasa armata a regelui persan Darius.

In veacurile urmatoare, getii si grecii au avut de infruntat alte primejdii comune, prin aparitia unor neamuri ostile-scitii, celtii, bastarnii etc. Anul 29/28 i.d.Ch inseamna supunerea Dobrogei de catre romani pentru mai bine de sapte secole consecutive. In anul 47 Ripa Traciae este anexata provinciei Moesia iar la sfirsitul secolului al III-lea d.Ch, sub Dioclitian, izvoarele o consemneaza cu numele de Scythia. Debutul prezentei romane este marcat de exilul poetului Ovidius Publius Naso in cetatea Tomis, al carui talent stralucise in cetatea eterna prin Metamorphosis; in surghiun, el avea sa daruiasca omenirii Tristia si Ex Ponto. Romanizarea se reflecta pretutindeni in provincie, cultura purtind puternica amprenta a Romei, Moesia Inferior (Scythia) beneficiind din plin de acea Pax Romana. Viata provinciei dau patrimoniului arheologic actual argumente de o valoare impresionanta: statui, monumente arhitecturale si funerare, tezaure monetare, edificii publice si particular

Cel mai important dintre ele il constituie monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, "actul de nastere al poporului roman" (Grigore Tocilescu), inaltat din ordinul imparatului Traian in anul 109 d.Ch., pentru a da urmasilor dovada infruntarii dintre romani si geto-dacii condusi de regele erou Decebal. In partile Pontului Stang (Dobrogea de azi) se produce de timpuriu marea opera de evaghelizare, in a doua jumatate a secolului I d.Ch. In acest sens avem marturiile marelui istoric crestin Tertulian, care ne spune :"Caci in cine altul au crezut toate neamurile decit in Hristos care a venit? Partii si mezii ….diferitele neamuri din proviciile Galiei si regiunile britaniilor, inaccesibile pentru romani, dar supuse lui Hristos; si cele ale sarmatiilor, dacilor, germanilor, SCITILOR si ale altor neamuri…. In toate aceste locuri se rosteste numele lui Hristos care a venit".

Ceva mai tirziu Origenes in Comentariile la Evanghelia lui Matei, mentioneaza si el cam aceleasi popoare "Cind Sfintii Apostoli si mucenici ai Mantuitorului nostru s-au raspindit in toata lumea, Toma, dupa cum spune traditia, a primit prin tragere la sorti Partia, iar Andrei, Scitia…."

In primele veacuri invatatura crestina este nevoita sa se supuna intolerantei pagane intretinuta de administratia imperiala, dupa Edictul de la Milano (313) ea se va manifesta liber alaturi de altele pagine. Putem spune ca neamurile geto-daco-romane vietuitoare in spatiul dunareano-pontic sint cuprinse procesului de evanghelizare inca din timpul Apostolui Andrei si a ucenicilor sai.

In contextual afirmatiilor de mai sus,putem spune, fara sa gresim, ca Dobrogea este" Leaganul Poporului Roman".

Migratiile carpilor si gotilor din secolele III- IV d.Ch. si mai ales cele avaro-slave din secolele VI- VII d.Ch. sporesc restructurarile interne ale Imperiului Roman, cu consecinte imediate si asupra provinciei Scythia. Spre finele secolului al VII-lea se produce migratia bulgara si crearea primului stat bulgar cu capitala la Pliska (681). Evenimentele secolelor X- XII trasforma Dobrogea intr-un cimp devastat de alte neamuri migratroare (pecenegi,uzi ,cumani etc) care obliga pe bizantini la eforturi inimaginabile. In climatul greu de descris al epocii, izvoarele mentioneaza numele unor capetenii feudale - Tatos, Satza si Sestlav.

In lucrarea cronicarei bizantine Ana Commena, "Alexiada". Marea rascoala romano-bulgara de sub conducerea fratilor - de origine romana - Petru si Asan (dintre anii 1186-1187) duce la constituirea unui imperiu pe ambele maluri ale Dunarii, in cadrul caruia un loc aparte il ocupa si actuala Dobroge. (Nicetas Coniates,Istoria,8 ,p 482.)

Navalirea tatarilor la 1281 are puternice repercusiuni asupra intregului teritoriu al tarii noastre.Dobrogea era la acea vreme terenul unor manoase activitati comerciale ale genovezilor. Disputele economice si politice intre bizantini si genovezi creeaza fortelor feudale locale perspective unei dezvoltari proprii. Curind Dobrogea parcurge o evolutie legata fie de Tara Romanesca a Basarabilor, fie de Moldova Musatinilor.Mircea cel Batrin (1386-1418) domnul Tarii Romanesti, isi deschide drum larg catre " Marea cea Mare"., dupa ce Ivanco, urmasul lui Dobrotici, dispare in luptele cu turcii (1388).
Ulterior Dobrogea intra in componenta Imperiului Otoman. Razboaiele ruso - turce din secolele XVIII-XIX au folosit Dobrogea ca "teatre de razboi", cu repercusiuni nefaste asupra locuitorilor ei. Cu toate acestea asezarile se refac din ruine, viata social-economica isi continua cursul.

                         
Prin pozitia geografica Dobrogea a indeplinit un rol important atit in cometul de tranzit, in care se poate vorbi de o adevarata vocatie, cit si cu propriile sale resurse. Prin trasformarea Marii Negre intr-o mare inchisa a Imperiului Otoman ,negustorii romani, armeni, greci, evrei isi indreptau marfurile lor pe uscat catre Adrianopol si Constantinopol.

Izvoarele literare si statistice redau pentru secolul al XIX-lea un tablou etnic extreme de variat. Pe linga romani si musulmani, in Dobrogea erau enumerati: bulgari, rusi, lipoveni, cazaci, germani, greci, armeni si evrei, ba chiar si negustori unguri, italieni si dalmatini (Ion Ionescu de la Brad). Grecii locuiesc orasele-nota in 1850 Ion Ionescu de la Brad;" am gasit un singur sat de 94 de familii Alibeichioi (azi Izvoarele) care au venit din Basarabia si s-au stabilit in Dobrogea". Dintre orasele Dobrogei, grecii au ajuns sa domine, pentru o perioada de timp, viata economica a Sulinei, despre care G.Lejean afirma in 1861, ca "est peuplee en grande majorite de commersants grecs". In afara de comertul mare, grecii - proveniti in majoritate din arhipeleag si din insulele ionice, erau navigatori, mesteri de corabii si detinatorii unei bune parti din micul comert orasenesc.

La Silistra au functionat in secolul al XIX-lea o scoala si biserica. De asemenea prin firman imparatesc a fost fondata biserica greaca din Constanta.

In anul 1878, in urma victoriei bravelor armate romane in Razboiul de Independenta, Dobrogea revine la Romania. Astfel incepe o noua fila in istoria atit de zbuciumata a acestei provincii, martora a multor evenimente demne de aduceri aminte si de invatura pentru generatiile urmatoare. Desi Dobrogea venea in cadrul Romaniei cu registrul sau national complex, spiritul de toleranta si convietuire active, traditionale poporului roman, a inlaturat de la inceput orice tendinte de discriminare. In anul 1913 statisticile inregistrau in Dobrogea 216 000 de romani si 164 000 de alte nationalitati:bulgari, turci, tatari, lipoveni, greci, germani, evrei, italieni, armeni etc.

La 14 septembrie 1895, intre Cermavoda si Fetesti, a fost inaugurat cel mai lung pod din Europa si al doilea din lume, la acea vreme ,sub indrumarea marelui inginer de origine italiana, Anghel Saligny(1854-1928).

Viata culturala prinde viata. De aceste inceputuri culturale ale Dobrogei se leaga munca unor personalitati care isi leaga numele de viata artistica a Dobrogei.

Petru Vulcan - scriitor si animator al vietii cultural artistice
Ion Adam - prozator,cunoscut scriitor de la “Semanatorul”
Ioan.N.Roman - jurist, publicist si poet
Al.Gherghel - poet simbolist de mare finete
Constantin Moisil - tatal academicianului Grigore Moisil, profesor, savant numismat, devine personalitatea reprezentativa a acestei stiinte in Romania
Nicolae Marinescu Sadoveanu - doctor, tatal scriitorului Ion Marin Sadoveanu
Constantin N.Sarry - ziarist si poet care incepind din 1904 a editat timp de 40 de ani ziarul constantean “Dobrogea Juna”;

Precum si:
C.P.Demetrescu
C.Dumitriu Codru
Alex Butnaru
Emil Nicolau
N .Carp - profesor
Cornel Stavru - tenor
Lazar Munteanu - colectionar de arta

Actorii:
Jean Constantin – actor
Nicu Constantin – actor

Pictorii:
Dimitrie Hirlescu
Marius Bunescu
Sava Hentia
Nicolae Vermont

In Dobrogea acelor ani s-au nascut:

Panait Cerna – poet
Ioan D.Chirescu - muzician, compozitor
Cella Serghi - scriitoare
Theodorescu Dan - chirurg si stomatolog-a pus bazele chirurgiei stomatologice
Papadima Ovidiu - istoric literar si folclorist
Musicescu I. Gabriel - compozitor, dirijor de cor si pedagog
Livescu Ion - actor de teatru, regizor, publicist, dramaturg
Cordescu Jebeleanu Florica - pictorita si graficiana
Condrea Sergiu - inginer, profesor universitar
Claudian Alexandru - filozof, sociolog, poet
Georges Boulanger - compozitor si violonist

Precum si viitorii academicieni:

Alexandru Averescu - maresal si om politic roman
Grigore Constantin Moisil – matematician, considerat parintele informaticii romanesti
George Georgescu – dirijor
Constantin Bratescu – geograf, pedagog si scriitor roman
Gheorghe Munteanu Murgoci – geolog si minerolog
Codreanu Radu - biolog si citolog
Ion Jalea – sculptor
Boris Caragea – sculptor
Lucian Grigorescu – pictor postimpresionist
Alexandru Ciucurencu – pictor
Teodorescu Virgil – poet, prozator, eseist, reprezentant al miscarii literare de avangarda
Orest Tafrali – istoric
Frangopol Petre – cercetare in chimia biofizica si biofizica
Aram Frenkian - filolog si filozof roman
Marian Traian Gomoiu – biolog si oceanograf
Krikor Zambaccian – colectionar si critic de arta
Ivanov Eugeniu – fizician
Νicholas Georgescu-Roegen – economist, matematician si statistician
Geavit Musa - fizician
Pesamosca Alexandru - medic

Au mai trecut prin Dobrogea, ca slujbasi ai statului si nu numai:

Vasile Kogalniceanu - fiul lui Mihail Kogalniceanu
Mihai Eminescu - poet
Ion Minulescu - poet
Dimitrie Anghel - poet
Alexandru Macedonski -poet
Cincinat Pavelescu - poet si epigramist
Grigore Tocilescu - savant
Vasile Parvan - arheolog
Grigore Antipa - savant
Ion Borcea - geograf
Jean Bart - scriitor
Elena Farago - poeta
Anghel Saligny - inginer
Mihail C. Sutzu - numismat, metrolog, primul guvernator al BNR

Viata culturala a Dobrogei apare foarte strins legata de crearea unor societati culturale. Contactul ce incepe sa existe din ce in mai intens cu viata cultural-artistica a tarii contribuie esential si sprijina tendinta de creare a unei activitati artistice proprii. Oamenii de stiinta, scriitorii, oameni de teatru, artisti plastici de renume sunt din ce in ce mai des oaspeti ai Dobrogei, in deobste ai Constantei. La conferinte, concerte, sezatori literare, spectacole de teatru, expozitii, ridicari de monumente etc, numarul participantilor de renume este din ce in ce mai mare. Au conferentiat aici, in repetate rinduri:

Iorga,
Tocilescu,
Vlahuta,
Delavrancea,
Caragiale,
Cosbuc.
Apoi Sadoveanu,
Vianu,
Mehedinti;
Au jucat pe scenele constantene:
Millo,
Liciu,
Nottara,
Livescu;
A concertat George Enescu;
Au pictat aici :
Aman,
Grigorescu,
Mirea,
Vermont,
Luchian,
Hirlescu,
Bunescu,
Petrascu,
Iser,
Tonitza,
Dimitrescu
etc.

Dobrogea incepe sa devina parte integranta a Romanie, nu doar teritorial cit si cultural. Nu putem sa nu amintim de minunata epoca a Balcicului, loc de odihna si reculegere a Familiei Regale si loc de creatie a nenumaratilor artisti plastici si nu numai.