Ca de fiecare data, inainte de Paste si de Craciun, Uniunea Elena din Romania, Comunitatea Elena Constanta, au aceste actiuni de intrajutorare a semenilor mai putin norocosi. Nu conteaza motivele, nu conteaza cuvintele ci doar faptul ca din putinul nostru uneori este bine si crestineste sa daruim, sa impartim din caldura sufletului nostru celor in nevoie.

Donatiile au inceput de astazi 22 Noiembrie!

In perioada 15-23 Decembrie, in una din aceste zile, vom merge ca de fiecare data in 3-4 sate, in functie de ceea ce se va strange din donatii pentru a ajuta cateva zeci de familii sa aibe parte de un Craciun poate cu un strop mai fericit, sa alinam macar pentru scurt timp unele suferinte.

Cine doreste, cine are bunavointa si bucuria sa daruiasca, o poate face la sediul Comunitatii Elene Elpis Constanta, strada Aristide Karatzali Nr. 16 (teatrul de papusi) sau la telefon 0241-619944.

In privinta a ceea ce se poate dona, facem precizarea ca se primesc donatii in alimente (neperisabile) ex..ulei-zahar-faina-paste-orez...etc, precum si donatii in sume de bani, ce vor fi folosite tot pentru a cumpara alimente.

Pentru cei ce vor sa faca donatii in haine, pantofi, etc. - lucruri de purtat - rugam a avea in vedere ca se va primi imbracamintea noua, putin purtata, spalata si dezinfectata. In termen popular spunem ca am dori sa se doneze acele lucruri pe care si noi le-am purta cu placere.

Pentru donatiile in afara de cele in bani care vor purta pe chitanta numele donatorului, va rugam a specifica pe sacosa/sacul cu haine sau alimente in clar numele donatorului.

Mentionam ca aceasta actiune va fi in sate din Sudul Judetului Constanta si de asemenea va rugam a lua in calcul posibilitatea ca la actiune sa participati, sa ducem impreuna aceste daruri.

Sarbatori Nationale Imnul National Sarbatori Religioase Marea sarbatoare ortodoxa din mijlocul lunii August

In aceasta luna august, in ziua a cincisprezecea, se  cinstiteste Adormirea Preamaritei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria.

Cand a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai inainte a facut-o sa cunoasca, prin mijlocirea ingerului, mutarea sa cea de pe pamant. Caci Arhanghelul Gavriil, venind la dansa, a zis: “Acestea zice Fiul Tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare". Nascatoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, si cu dorul ce avea ca sa se mute la Fiul sau, s-a suit degrab in Muntele Maslinilor ca sa se roage, caci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Si s-a intamplat atunci un lucru minunat. Cand s-a suit acolo Nascatoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, si au dat cinstea si inchinaciunea ce se cadea catre Stapana, ca si cum ar fi fost niste slugi insufletite.

Dupa rugaciune s-a intors acasa, si indata s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzand multe lumanari si multumind lui Dumnezeu si chemand rudeniile si vecinii, si-a grijit toata casa, si-a gatit patul si toate cele ce se cadea de ingroparea ei.
Si a spus cele ce i-a zis Ingerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre incredintarea celor zise, a aratat si darul ce i se daduse: o stalpare de finic. Iar femeile chemate, daca au auzit acestea, au plans cu tanguire si cu lacrimi si au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tanguire, s-au rugat sa nu ramana sarace de dansa. Iar
Preacurata le-a adeverit, ca mutandu-se la Ceruri, nu numai pe dansele, ci si pe toata lumea o va cerceta si o va umbri. Si asa alina intristarea cea mare cu cuvinte manga ietoare. Apoi a aratat despre cele doua vesminte ale sale ca sa le ia doua vaduve sarace, fiecare din ele cate unul, care-i erau ei prietene si cunoscute si de la dansa le era hrana.

Si vorbind ea acestea si invatand, s-a facut fara de veste sunet de grabnic tunet, si aratare de multi nori, care aduceau de la marginile lumii, pe toti ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Intre care erau si de Dumnezeu inteleptii ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei. Acestia, daca au aflat pricina venirii lor, asa adunati fiind, au zis aceste cuvine catre dansa: "Noi, o, Stapana, stiindu-te in lume, ca si cu singur Stapanul nostru si Dascalul ne mangaiam; dar acum cum vom putea sa suferim greul acesta?

Insa de vreme ce cu voia Fiului si Dumnezeului tau te muti spre cele ce sunt mai presus de lume, pentru aceasta plangem, precum vezi si la cri mam, cu toate ca intr-alt chip ne bucuram despre cele ce sunt asupra ta randuite". Acestea au zis si varsau lacrimi, iar ea a zis catre dansii: "Prietenii mei si ucenicii Fiului si Dumnezeului meu, nu faceti bucuria mea plangere, ci-mi ingrijiti trupul, precum eu il voi inchipui pe pat".

Cand s-au savarsit cuvintele acestea, iata a sosit si minunatul Pavel, vasul cel ales, care cazand la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a inchinat si deschizandu-si gura a laudat-o cu multe cuvinte, zicand: "Bucura-te Maica Vietii, implinirea si incheierea propovaduirii mele; ca macar ca pe Hristos Fiul tau trupeste pe pamant nu L-am vazut, insa pe tine vazandu-te, mi se parea ca pe Dansul Il vad". Dupa aceasta, luand Fecioara iertaciu ne cu toti, s-a culcat pe pat si si-a inchipuit preacuratul sau trup precum a vrut; si a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pasnica ei petrecere, si i-a umplut si pe dansii de binecuvantarea ei.

Si asa in mainile Fiului si Dumnezeului sau si-a dat sufletul. Si indata ochii orbilor s-au luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si de boala lesne se tamaduia. Dupa aceea a inceput Petru cantarea cea de iesire si ceilalti Apostoli; unii au ridicat patul, altii mergeau inainte cufaclii si cu cantari, petrecand spre mormant trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit si ingerii cantand si vazduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omeneasca. Pentru aceste lucruri, mai-marii iudeilor, invitand pe unii din popor, i-au plecat sa se ispiteasca a surpa jos patul in care zacea trupul cel de viata incepator, si a-l lepada pe dansul.

Dar dreptatea lui Dumnezeu ajungand pe indraznetii si obraznicii aceia; le-a facut pedeapsa tuturor prin orbirea ochilor. Iar pe unul dintr-insii, care mai nebuneste se pornise de apucase acel sfant pat, l-a lipsit si de amandoua mainile, care au ramas spanzurate de pat, taiate de dreapta judecata a lui Dumnezeu. Iar acela, crezand din tot sufletul, a aflat tamaduire, si s-a facut sanatos ca si mai-nainte. In acelasi chip si cei ce orbisera, crezand si punand asupra lor o parte din poala patului, au dobandit vindecare.

Iar Apostolii, sosind la satul Ghetsimani, au asezat acel de viata incepator trup in mormant, si au stat trei zile langa dansul, auzind neincetat glasuri ingeresti. Si de vreme ce, dupa dumnezeiasca randuiala, a lipsit unul din Apostoli, adica Toma, care nu s-a aflat la prea marita ingropare, ci sosind cu trei zile mai pe urma, era mahnit foarte si intristat, ca nu se invrednicise sa vada si el ca si ceilalti Apostoli trupul; si au deschis cu socoteala mormantul pentru dansulca sa se inchine si el acelui preasfant si preacurat locas, adica trupului Nascatoarei de Dumnezeu.

Si daca a vazut s-a minunat ca a aflat mormantul fara de sfantul trup, si era numai giulgiul, care ramasese mangaiere Apostolilor si tuturor credinciosilor, si marturie nemincinoasa a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu. Ca si pana astazi mormantul cel cioplit in piatra, asa se vede desert de trup si este cinstit ca inchinaciune, intru marirea si cins tea preabinecuvantatei maritei stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria. Tot in aceasta zi, praznuim pomenirea preamarii si nespusei iubiri de oameni ce a aratat Dumnezeu catre noi, intorcand cu rusine pe necredinciosii agareni prin mijlocirea Preasfintei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria.

La inceputul imparatiei lui Leon Isaurul, numit si Conon, se ridica multime de saracini, cu o mie noua sute de vase asupra marii cetati a Constantinopolului, ca sa o cucereasca cu razboi. Si spunand im paratul ca le va da dajdie, ei cereau sa puna si pazitori de ai lor la cetate. Pentru aceasta aflandu-se lucrurile la nedumerire, si nestiind ce vor mai face, au cazut la Nascatoarea de Dumnezeu, rugand-o sa ajute cetatii ei si sa o sca pe de dusmani, fiind la primejdie. Si le-a ascultat rugaciunea Nascatoarea de Dumnezeu, si a pedepsit pe cei fara de Dumnezeu, precum li se cadea. Intai a surpat intr-o groapa cu cal cu tot, de a murit, pe agareanul care, hulind, numi se numai Sofia, marea lui Dumnezeu Biserica, nu si sfanta, iar cetatea Cons tantia. Dupa aceea cel ce se suise sa strige obisnuita lor rugaciune a fost surpat de acolo, si cazand jos s-a prapadit. Dupa aceea a iconomisit

Nascatoarea de Dumnezeu, ca sa se bata ei cu bulgarii, si au pierit douazeci de mii de saracini, risipindu-le si vasele, unele intr-o parte, altele intr-alta. Si a facut si pe Soliman, mai-marele lor, de s-a smerit la Icoana Nascatoarei, si a venit pedestru in cetate, dosadindu-se singur pe sine de semetia si obraznicia lui cea mai dinainte. Astfel cu mana tare a pazit cetatea sa Nascatoarea de Dumnezeu. Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.