Introducere

Costumele grecești reprezintă o frumoasă parte a unei culturi deosebit de bogate. O parte din caracteristicile acestora poate fi găsită la costume bizantine și hellenice.

Pot fi făcute unele generalizări în ceea ce privește stilul și componentele costumelor. De exemplu, costumele continentale și cele insulare sunt diferite. Mai mult decât atât, costumele au anumite particularități în funcție de zona din care provin, în ceea ce privește modelul, materialul din care sunt confecționate, numărul pieselor componente și bijuteriile care împodobesc gâtul sau mijlocul femeilor.

O observație asupra unor elemente ale costumelor, în special a celor continentale, este aceea că la prima vedere toate costumele grecești ale femeilor par a fi asemănătoare, însă privite cu atenție au anumite particularități ceea ce reprezintă poziția socială a celor care le poartă. Astfel că în aceeași zona pot fi întâlnite mai multe tipuri ale aceluiași costum. Este cel de zi cu zi, care e confecționat din materiale simple, apoi este costumul de ceremonie, purtat în zilele de sărbătoare, confecționat din materiale mai scumpe, mai fine și adesea alcătuit din mai multe piese. Cel mai important este costumul de nuntă. Acesta este cel mai fin, mai bogat în elemente și decorațiuni dintre costumele populare și reprezentativ pentru nivelul social al celui care îl poartă.

În România, cel mai întâlnit costum popular grecesc este cel din partea continentală, Attica. Acesta este cel mai popular, nu atât în Diaspora, dar și pe teritorul Greciei. Și-a câștigat popularitatea în timpul Războiului pentru Independența din 1821.

Costum din Attica – bărbați

Este un costum de oraș al cărui element de bază este fustanella sau fusta și o jachetă brodată cu fir de aur. O versiune simplă a acestui costum a fost purtată inițial de kleftes, partizani în războiul de eliberare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Regele Bavarian Otho, primul rege al noii națiuni grecești independente, l-a „întronat”drept costum al curții. A fost o schimbare dramatică de la uniformă militară a căpeteniilor grecești.

Fustanella conținea 375 pliseuri triunghiulare adunate și prinse în talie pe sub vestă. Această variază mult în culoare, material și dimensiuni, în funcție de zonă. Ea este decorată cu fir de aur, iar nasturii erau confecționați de asemenea din aur.

În amintirea ținutei impuse de regele Otho, garda regală din Atena, care e cunoscută cu numele de Evzoni sau Tsoliades, poartă o fustă scurtă – fustanella, vestă brodată, ale cărei mâneci sunt tăiate și prinse pe spatele ei, pentru a ușura mișcările, cămașă cu mâneci largi și celebrele încălțări cu ciucure mare și negru – tsarouhia.

1. poukamiso – cămașă
2. foustanella – fustă sau kilt
3. segouni – vestă brodată
4. kaltses – ciorapi albi
5. gonatares – jartiere perntru picioare
6. zonari – brâu
7. tsarouhia – pantofi cu ciucur
8. fesi sau koukos – căciulă, fes
9. elemente decorative, bijuterii

Costum din Attica – femei

Cel mai remarcabil element al costumului din Attica este firul de mătase colorată cu care este brodată cămașă albă de bumbac. Mătasea este cel mai frecvent de culoare roșie purpurie sau aurie, iar broderia constă în forme geometrice.

Peste cămașă se poartă o vesta, cel mai adesea confecționată din lână, ce poate fi scurtă sau lungă, de multe ori lână din care se confecționa vesta era lucrată în casă, de culoare albă sau neagră. În unele zone, în loc de lână vom întâlni veste lucrate din catifea. Pe cap femeile din această regiune poartă un batic alb care are pe margini ciucuri tot de culoare albă și lucrați manual.

1. poukamiso – cămașă lungă
2. segouni – vestă de lână
3. fousta – fustă albă lungă
4. bodia – șorț de lână brodat
5. mandili – batic ( gaza me tis foundes – batic alb cu ciucuri)
6. papoutsia sau tsarouhia – pantofi
7. obiecte decorative pentru gât

Costum din Attica – bărbați

Costumul băieților are ca element distinctiv pantalonii foarte largi care se strâng la jumătatea gambelor. Peste cămașă poartă o vestă de lână pentru a-i proteja de frig. Și aceasta este brodată, dar spre deosebire de cea din partea continentală care folosea fir de aur, pentru această se folosea tot lână, poate și datorită faptului că acestea nu sunt costume de gală, dar și din cauza climei diferite.

Culorile vestei nu mai sunt pline de culoare. În general combinația e de negru sau bleumarin cu roșu. La mijloc poartă brâu, de culoare roșie. Costumul original are peste brâu o centură cu teacă de aproximativ 9 cm în care este ținut pumnalul. În picioare poartă cizme de culoare albă, pentru a-i ajuta la urcatul muntelui. Aceste ultime accesorii nu sunt întâlnite la costumele grecești din România. Batista pe care o țîn în mâna este de culoare neagră semn de doliu pentru pierderea capitalei Imperiului Bizantin – Constantinopole. Lungul ciucure negru care atârna de la căciulă pe umăr reprezintă lacrimile de tristețe pentru oamenii pierduți în timpul exploziei mănăstirii Arkadi din Creta. Când batista este lăsată in jos, este un semn că nimeni nu trebuie să se apropie de ei.

1. poukamiso – cămașă
2. gileki – vestă
3. vraka – șalvari
4. zounari me basalis – cingătoare cu pumnal
5. stibalia – cizme albe
6. fesi – căciulă cu ciucure lung și negru
7. petseta – batistă neagră

Costum din Creta – femei

Provine din regiunea Anogia din districtul Milopotamos. Fetele poartă pantaloni, element comun cu celelalte insule grecești din sudul Greciei. De asemenea ele poartă fustă albă, lungă și două șorțuri: unul în față și unul în spate cel din spate de culoare roșie. Cămașă este albă și împodobită cu bănuți de aur. Peste această poartă o vestă cu mâneci din lână de culoare neagră și brodată din belșug cu fir de aur.

Gâtul le este împodobit cu un lanț de care sunt prinși bănuți din aur. Pe cap poartă batic, de această dată nu de culoare albă, el este cel mai des întâlnit de culoare roșie, iar pe margine brodat cu fir de aur.

1. poukamiso – cămașă
2. mindari – haina neagră de lână
3. pantalonia – pantaloni
4. fousta – fustă
5. sartza – jumătatea roșie a fustei din spate (șorțul)
6. bodia – șorțul din față brodat cu diferite culori
7. skufoma – batic roșu
8. botonia me abrakamboi – lanț de aur cu bănuți

Costum din Pont – bărbați/femei

Costumul barbatesc din Pont este compus dintr-o pereche de pantaloni și o haină neagră, principala caracteristică a acestui costum se regăsește la pantaloni – largi și cu turul foarte mare. În picioare poartă cizme negre. La mijloc poartă un harnașament cu gloanțe și un pistol. Pe cap poartă o căciulă neagră, stil turban cu un ciucure mare galben. Singură pată este dată de galbenul ștrasurilor. Este unul din costumele austere, fără nici un element de podoabă.

Costumul femeilor din Pont este alcătuit dintr-o pereche de pantaloni lungi stil „șalvari”, o rochie lungă, desfăcută în față și în părți, cu un pieptar alb care să pune pe sub rochie, o haină de catifea neagră sau grena cu decorații aurii, la mijloc poartă un batic gros, și bijuterii atât la gât cât și la mijloc. Pe cap poartă o mică pălărie numită „tapla” decorată cu bănuți de aur.

Costum de nuntă din Mesogeia (Attica)

Acest costum de nuntă, cunoscut că mesogeitiki sau arvantiki foresia, este reprezentativ pentru satele din regiunea Mesogeia. Rochia – fustana- neagră cu motive naturale de origine rusească în partea de jos, este fără mânecă, cu pliuri adânci și cade liberă de la brâu în jos, fără a fi prinsă de curea la mijloc.

Se combină cu patru rochii, care care se poartă pe sub aceasta. Una dintre acestea, are un cerc de metal care deschide rochia în partea de jos. Mânecile sunt brodate cu fir de aur și se prind de ilic – tzakos – Acesta era făcut din fir galben, dar în familiie înstărite era făcut chiar din fir de aur.

1. cămașă brodată fără mâneci
2. tzakos (ilic scurt cu mâneci)
3. brâu roșu
4. griza me ta chrysa (broderii de aur, care se aplică peste rochie)
5. peskoulia sau masour plexides (ornamente pentru păr)
6. fesi (căciuliță)
7. chrysi obolia (marama)
8. xelitsi (bijuterii pentru cap)
9. yiordani (pieptar)
10. kordoni (10 rânduri de lanțuri de aur cu bănuți)